Patronatul Roman

E la fel ca mai 'nainte!

Izvoarele cerului s-au mai domolit.

Urmele dezastrelor lăsate de inundaţii sunt peste tot. Şi prin SJ, Cj, BN, CV, DB, VL, DJ, dar mai ales în zonele Moldovei afectate de revărsările Prutului şi Siretului.

Dunărea a inundat zonele pe care anual şi le revendică, iar la Galaţi a contribuit la amplificarea dezastrului provocat de Prut şi Siret.

Comisia Europeană, ne va acorda nişte firfirei (din banii noştri, pe care oricum nu suntem în stare să-i accesăm) însă nevoile sunt enorme. Zeci de mii de persoane evacuate, zeci de mii de ha de culturi agricole, mii de case, drumuri, terasamente CF, poduri, reţele de utilităţi, unităţi economice distruse, crează o imagine de coşmar.

Valoarea pierderilor nu a putut fi evaluată deocamdată. Numărul mic de vieţi luate de ape, dovedeşte o mai bună informare, mobilizare şi coordonare a acţiunilor faţă de situaţiile din trecut.

Autorităţile locale şi centrale au fost în mijlocul oamenilor. Cu tot necazul, chiar şi-n aceste condiţii, s-a făcut...politică.

Ciocolata dată peste geamul fumuriu al unor limuzine venite în ajutor, pantofi cu crampăoane acordaţi unor ţărănci care şi-au pierdut gumarii/topăncile prin ape, totul până la urmă este rasplătit cu nemulţumiri şi înjurii, mult prea selectiv preluate de media.

Interviurile, degenerează mai totdeauna în direcţia criticilor faţă de incapacitatea guvernului./ Şi totuşi oamenii de acolo au mare nevoie de ajutor.

După câte au circulat (în presă) în legătură cu afacerile pe marginea ajutoarelor ptr. sinistraţi, în situaţii anterioare, zău că nu-ţi mai vine să dai banul la grămadă ptr.ca vreun şmecher care va fi cu împărţeala să-şi facă avere. Românii ar sprijini cu toată bucuria, din puţinul lor, pe cei la nevoie, însă vor mai multă transparenţă în modul de gestionare a donaţiilor. Şi măsuri severe pentru cei care viciază cadrul legal de desfăşurare al lucrurilor.

Mulţi ar dori (datorită neîncrederii în sistem) să facă donaţii (alimente, îmbrăcăminte, bani, etc) direct către eventualii destinatari, ceea ce este extrem de dificil.

Autorităţile oricum copleşite de amploarea situaţiei, nu vor acorda nici de această dată suficientă importanţă celor mulţi care  doresc să fie solidari cu sinistraţii.

Suportul acestora s-ar constitui într-o sursă care, alături de puţinii bani de la buget, ar putea genera un efect multiplicat, comparativ cu efectul steril (totuşi consistent) al ajutoarelor de la stat.

Acum (cel târziu septembrie) este momentul politic de apariţie în fruntea executivului a unei noi figuri, luminoase care să dea speranţă şi încredere.

Cu un mandat scurt, acesta ar urma să lanseze şi să implementeze un program care să pregătescă momentul de la care motorul activităţilor economice ar urma să se învârtă.

Noul schimb al ştafetei, ar trebui să ducă executivul până în momentul în care predictibilitatea unei evoluţii pozitive a economiei se poate apropia de certitudine. În condiţiile unei evoluţii încurajatoare a situaţiilor (economice, sociale, politice), noul premier ar putea să schimbe ritmul şi să rămână în fruntea executivului ptr. următoarele alegeri sau, în caz contrar, să transmită ştafeta următorului aducător de speranţe!

Scenariul iniţial urmărea menţinerea lui Boc până-n iarnă, până când trebuiau acoperite două etape:

1) reducerea cheltuielilor bugetare (principal salarii-pensii  cu asumarea tuturor înjurăturilor aferente), încadrarea în parametrii stabiliţi cu FMI şi pregătirea terenului ptr.o nouă echipă de guvernare care să vină cu un program realist, susţinut de un buget multianual şi f. probabil un nou împrumut extern;

2) restructurarea şi încercarea de relansare a PDL-ului ca soluţie politică nouă, modernă, de perspectivă.

Evenimentele însă se precipită.

Momentul politic trebuie valorificat.

Singurul care face jocurile politice la această oră în România este Băsescu.

Ceilalţi sunt... spectatori!

Noi constatăm , scriem şi supunem atenţiei (politicului) celor responsabili.

Nu numai noi scriem, ne scriu şi băncile.

Şi ne spun:

1) nu ne mai percep nici un comision în plus (până acum de câte ori ne scriau ne comunicau că ...au mai luat)  iar taxele şi comisioanele vor fi modificate doar cu acordul nostru;

2) comisionul de rambursare anticipată va fi aliniat la nivelul prevederilor legii;

3) Dobânda va fi raportată la indicii de referinţă publici, funcţie de valuta creditului la care se va aduna ''marja '' (f. ridicată ptr. agricultori!), în aceste noi condiţii vom putea ştii, în orice moment, nivelul dobânzii la credit.

Scrisorile băncilor se încheie cu nişte formule din care rezultă că neam de neamul nostru trebuie să le fie recunoscător ptr. gestul lor extraordinar.

De fapt este vorba de aplicarea OUG 50/2010 care transpune în legislaţia românească Directiva Europeană nr.2008/48/CE prin care băncile sunt obligate să adopte aceste măsuri şi care trebuia de mult publicată.

Până acum ne puneau în faţă un contract plin de şmecherii şi modificau cum voiau comisioanele şi dobînda.

NOTĂ;

O prestigioasă instituţie de la noi, a dat publicităţii nişte analize în legătură cu evaziunea din România, care s-ar ridica la peste 15 miliarde euro, din care, mai mult de 4 miliarde reprezintă fraudarea plăţilor TVA la achiziţiile intracomunitare.

Şi ministrul agriculturii stabileşte evaziunea din agricultură la 4-5 miliarde euro (la care se mai adaugă un mld.euro de la evaziunea cu ţigări).

În rest ministrul mai apare doar când ne spune că nu sunt bani, că nu se poate, etc. Şi în naivitatea noastră totală, cu o agricultură destructurată, fără nici o perspectivă conturată, ne freacă grija celor patru întrebări pentru politicile comunitare de după 2013!

Ca şi pe francezi, nemţi sau englezi, care ştiu unde sunt (ca nivel de dezvoltare) şi ştiu ce vor.

Într-un sondaj (ziare.com) ministrul agriculturii este pe locul 5 în ordinea remaniabililor.

Nici nu-mi vine să mă gândesc ce loc (fruntaş desigur) ar ocupa la remanieri, dacă ponderea agricultorilor utilizatori de internet ar fi mai mare.

Oricum am privi lucrurile, aceasta este imaginea adevărată a României!

Pace şi bucurii!