Ghidul contractelor

Generalitati

Raspandirea contractelor - orice lucru din viata ta este guvernat de contracte. Din primul moment viata ta este sub semnul lor. Cetatenia, spre exemplu, este un contract cu statul in care te-ai nascut! Orice vanzare sau cumparare, casatoria, o masina noua... orice miscare faci conduce la acceptarea unui contract, sau este o consecinta a existentei lor.

Cu atat mai mult in afacerile tale. Firma ta este rezultatul unui contract intre tine si partenerii tai, furnizorii sau debitorii tai, clientii tai, intre tine si statul in care ai infiintat-o.

Definitie - Conform definitiilor juridice, acesta este un act juridic civil, concretizat in acordul de vointa a doua sau mai multe persoane, incheiat in scopul de a crea, modifica sau stinge intre ele drepturi si obligatii.

Acordul de vointa - Nu intram in detaliile acestei definitii. Vom spune doar ca orice contract se bazeaza pe un acord de vointa. Tu esti de acord sa creezi, modifici sau stingi drepturi si/sau obligatii.

Conditii necesare pentru a fi parte intr-un contract - pentru ca sa poti face parte dintr-un contract, trebuie sa indeplinesti cateva conditii firesti: trebuie sa ai capacitatea de a contracta, sa poti consimti in mod valabil (nu de forma) in cazul in care te obligi la ceva, trebuie ca acel contract sa aiba un obiect determinat (in nici un caz terenuri pe Luna), si o cauza licita (nu pentru a frauda, spre exemplu).

Clasificare - contracte se pot clasifica in tot felul de moduri, in functie de mai multe criterii. Veti citi uneori in contractele construite de avocatii, notarii sau consultantii cu care colaborati, sau de consilierii dumneavoastra juridici.

Spre exemplu:

- dupa modul incheierii lor exista contracte consensuale (adica nu este nevoie de formalitati in plus), solemne (ce necesita si o oarecare implicare a autoritatii de stat), sau reale.

- dupa intinderea liberatatii partilor in determinarea continutului concret al contractului, exista contracte liber negociate, contracte de adeziune (spre exemplu, factura pentru energia electrica, in care nu ai dreptul sa negociezi termenii contractului, doar sa fii de acord sau nu cu acestia), sau contracte obligatorii (obligatia de a detine o carte de identitate, implicit obligatia de a plati pentru realizarea acesteia).

- dupa caracterul reciproc sau unilateral al obligatilor asumate, contractele pot fi sinalagmatice (adica partile se obliga reciproc una fata de cealalta), sau unilaterale (in care doar una dintre parti isi exercita vointa; spre exemplu donatia).

- dupa scopul urmarit de parti, exista contracte cu titlu gratuit (adica nu se urmareste un profit din semnarea acestuia; spre exemplu, donatia), sau contracte oneroase (ceea ce insemna ca se urmareste un profit, fie el bine defnit - contractele comutative, sau in care exista riscul asumat ca profitul sa nu se realizeze - contracte aleatorii, cum ar fi contractul de loterie).

Construirea contractelor

Contractul sinalagmatic - cel mai des intalnit contract, mai ales in domeniul comercial, este contractul sinalagmatic (vezi generalitati), contract de specificul caruia este faptul ca de la data perfectarii lui genereaza drepturi si obligatii reciproce si interdependente intre parti, obligatia fiecarei parti avandu-si cauza juridica in obligatia celeilalte. Aceasta inseamna ca in schimbul obligatiei de a livra un produs, cealalta parte se obliga, reciproc si interdependent, sa plateasca un pret.

De cate ori este vorba de mai multe parti intr-un contract, este foarte important ca, pentru eficienta acestuia, toate sa urmareasca la incheierea lui cateva elemente esentiale.

Urmarirea detaliilor - orice contract trebuie conceput, redactat si urmarit cu foarte multa atentie. Nu este un lucru inteligent sa treceti peste verificarea tuturor detaliilor contractului. Nu este inteliegent nici sa lasati doar in seama unei parti redactarea contractului, fara sa negociati termenii acestuia. Uneori neglijenta este pedepsita aspru in bugetul firmei sau al dumneavoastra!

Termenii utilizati - redactarea contractului se face in termeni clari, concisi, specificandu-se drepturile si obligatiile fiecarei parti. Se descrie obiectul contractului si, in functie de natura contractului (vanzare - cumparare, schimb, etc.), se precizeaza contraprestatia (suma de bani, alt obiect determinat, o obligatie de a face, etc).

Continutul contractului este foarte simplu impartit:
- partea introductiva,
- cuprinsul, si
- incheierea.

Partea introductiva - in partea introductiva se introduc datele personale ale celor care participa la semnarea contractului. Acestea trebuie sa fie foarte exacte! Verificati-le cu rigurozitate, fara graba.

Identificarea partilor se face cat mai exact:

- in cazul persoanelor fizice: nume, prenume, adresa exacta, asa cum apare in buletin / cartea de identitate, datele din buletin: serie, nr, anul eliberarii, organul emitent - politia care a eliberat buletinul, codul numeric personal.

- in cazul in care una din parti este persoana juridica - se identifica intai aceasta, specificandu-se prin cine este reprezentata: ex. Societate Comerciala …X, cu sediul in…., inregistrata la Registrul Comertului/Cod Unic de Inregistrare nr…, cod fiscal, eliberat la data de…, reprezentata prin asociatul unic / administratorul / directorul general/ dl…(in cazul unui reprezentant - mandatar - al asociatilor - conform procurii nr.,etc. (se identifica cu datele din buletin, pasaport, carnet de conducere sau orice alt act oficial care ar aplicata poza persoanei respective, la fel ca persoana fizica)

- calitatea partior - se specifica si calitatea pe care o au partile in contractul respectiv (de regula termenii juridici, difera in functie de natura contractului, spre exemplu.: vanzator, cumparator, donator, donatar, locator, locatar, etc.)

Cuprinsul - cuprinsul contractului este reprezentat de clauzele acestuia, clauze ce reies din redactarea actului, din precizarea drepturilor si obligatilor partilor. Se pot stabili clauze de orice natura, cu conditia respectarii normelor legale in vigoare.

Atentie! Legea nu este perfecta! Exista numeroase goluri, scapari, redactari gresite, formulari imprecise. Folositi avocati, notari, consilieri juridici, contabili sau consultanti in afaceri buni. Nu va zgarciti, pentru ca si profitul va fi la fel! Legea ii pedepseste doar pe cei care nu o cunosc, si la fel regulile economiei!

Incheierea - finalul contractului este partea in care se vorbeste despre detaliile de redactare. In consecinta, veti urmari:

1. data redactarii actului, locul, nr. de exemplare in care este redactat
si eventual si cum sunt distribuite (ex. redactat in 3 exemplare, din care cate unul este detinut de fiecare parte si un exemplar este inregistrat la CCI);

2. semnatura, la finalul actului; in dreptul semnaturii se scrie cu litere de tipar numele si prenumele celui ce semneaza si eventual calitatea pe care o are in societatea respectiva, daca semneaza in numele acesteia. Daca semnatura reiese indubitabil din documetatia retinuta la dosar, impreuna cu contractul respectiv (ex. persoana a iscalit si in alte locuri), nu este necesara scrierea numelui cu litere de tipar;

3. stampila, intotdeauna necesara cand actul este semnat in numele unei Societati Comerciale, Asociatii, Fundatii, etc.

Interpretarea contractelor

Definitie - prin interpretarea contractelor intelegem operatia de determinare si clarificare a continutului contractului, a clauzelor sale, in scopul stabilirii drepturilor si obligatiilor nascute din acesta, privitor la care este posibil sa existe un litigiu intre partile contractante.

Calificare - prima problema care trebuie rezolvata este calificarea contractului; incadrarea lui intr-o anumita categorie determina un anumit regim juridic, prin care se deosebeste de alt contract, din alta categorie.

Regulile de interpretare - de multe ori calificarea contractului este insuficienta. Neclaritatea, echivocul si obscuritatea clauzelor sale pot persista. De aceea, interpretarea contractelor este reglementata prin cateva reguli sau prevederi cu caracter supletiv sau de recomandare inscrise in art.970 alin.2 si art.977-985 din Codul Civil. Astfel exista:

1. Reguli de stabilire a vointei reale a partilor contractante (art.977 Cod Civil): "Interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, dar nu dupa sensul literal al termenilor". Sarcina de a dovedi ca vointa reala este alta si nu corespunde cu vointa declarata revine partii interesate. Art.977 este completat cu art.982: "Toate clauzele conventiei se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecareia intelesul ce rezulta din actul intreg".

2. Reguli de interpretare a clauzelor confuze sau contradictorii:

- cand o clauza este primitoare de doua intelesuri se va interpreta in sensul ce poate avea un efect si nu in acela care ar duce la inlaturarea ei (art.978 Cod Civil);

- termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in sensul care rezulta din natura contractului (art.979 Cod Civil);

- clauzele indoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului incheierii contractului (art.980 Cod Civil);

- atunci cand exista indoiala, clauzele se interpreteaza in favoarea celui care se obliga, adica a debitorului (art.983 Cod Civil);

- oricat de generali ar fi termenii contractului, acesta are ca obiect numai prestatiile la care partile s-au obligat (art.984 Cod Civil);

- atunci cand in contract se da un exemplu pentru explicarea obligatiilor, nu se restrange numarul si intinderea acestora la exemplul dat (art.985 Cod Civil).

3. reguli de interpretare a clauzelor tacite care completeaza contractul:

- clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, chiar daca nu sunt stabilite expres de partile contractante (art.981 Cod Civil);

- contractele obliga partile contractante "nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa" (art.970 alin.2 Cod Civil).

Principalele contracte

Contractul de antrepriza

In baza contractului de antrepriza una dintre parti - antreprenor - se obliga se execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta parte - client - in schimbul unui pret.

Contractul de comision

In relatiile comerciale, mandatul apare de multe ori, un procedeu tehnic prea riguros; el presupune cunoasterea de catre terti a persoanei mandantului, precum si limitele imputernicirii date de acesta mandatarului. Pentru asemenea relatii, mai avantajos pentru terti este contractul de comision, care este tot un mandat, dar fara reprezentare sau cu reprezentare indirecta.

"Comisionul are ca obiect tratarea de afaceri comerciale de catre comisionar in socoteala comitentului". (art. 405 Cod Com.)

Contractul de comodat (imprumut de folosinta)

Este un contract prin care o persoana - comodant - remite spre folosinta temporara unei alte persoane - comodatar - un lucru, cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa (art. 1560 Cod Civ.)

Contractul de consignatie

Contractul de consignatie este reglementat prin Legea nr.178/1934. Aceasta il defineste ca fiind conventia prin care una din parti - consignant, incredinteaza celeilalte parti - consignator, marfuri sau obiecte mobile spre a le vinde pe socoteala consignantului" (art. Art. 1 din Legea 178/1934)

Contractul de consignatie este in esenta o varietate a contractului de comision.

Contractul de cont curent

Prin intermediul acestui contract partile se inteleg ca, in loc sa achite separat si
imediat creantele lor reciproce, izvorate din prestatiile facute de una catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen, prin achitarea soldului de catre partea care va fi debitoare.

Acest procedeu tehnic este folosit de comerciantii care au un volum mare de afaceri reciproce, mai ales cand ei se afla in localitati diferite aflate la departare una de alta. Prin evitarea lichidarii individuale si a fiecarei creante, in favoarea unei creditari reciproce si lichidarii la un anumit termen numai prin plata soldului, comerciantii realizeaza economii de bani si timp. Mai mult, pana la incheierea contului la scadenta, sumele intrate in cont pot fi folosite de catre partile contractante.

Contractul de depozit

Depozitul este un contract prin care o persoana - deponent - incredinteaza un lucru altei persoane - depozitar - care se obliga sa il pastreze pe o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere. (art. 1591 Cod Civ.)

Contractul de gaj comercial

Codul comercial nu cuprinde o definitie a gajului comercial. Acest contract va fi definit pe baza dispozitiilor din Codul Civil - contractul prin care debitorul remite creditorului sau un bun mobil pentru garantarea executarii obligatiei, cu posibilitatea pentru creditor ca, la scadenta, in caz de nerespectare a obligatiei, sa fie satisfacut cu preferinta din valoarea bunului respectiv (art. 1685 si 1686 Cod Civ.)

Contractul de imprumut de consumatie (propriu - zis, numit si mutuum)

Este un contract prin care o persoana - imprumutator - transmite in proprietatatea unei alte persoane - imprumutat - , o catime de lucruri cu obligatia pentru imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate (art. 1576 Cod Civ.).

Contractul de locatiune

Este un contract prin care o persoana - locator - se obliga sa asigure unei alte persoane - locatar (chirias), folosinta temporara, totala sau partiala, a unui bun, in schimbul unei sume de bani sau altei prestatii, numita chirie (art. 1411 Cod Civ.).

Contractul de mandat

Este un contract prin care o persoana - mandatar - se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane - mandant - care ii da aceasta imputernicire (art. 1532 Cod Civ.) si pe care il reprezinta.

Desi este in principiu, un contract cu titlu gratuit, legea nu interzice ca mandatarul sa fie remunerat, daca exista stipulatie expresa in acest sens. (art. 1534 Cod Civ.)

Contractul de report

Contractul de report consta in "cumpararea pe bani gata a unor titluri de credit, care circula in comert, si in revinzarea simultana cu termen si pe un pret determinat catre aceeasi persoana a unor titluri de aceeasi specie." (art. 74 Cod Com.).

Contractul de report cuprinde o dubla vanzare: o vanzare ce se executa imediat, atat in privinta predarii titlurilor, cat si a pretului, iar cea de a doua este o revanzare cu termen si la un pret determinat.

Contractul de schimb

Este un contract prin care partile - numiti copermutanti sau coschimbasi - isi dau respectiv un lucru pentru altul. (art. 1405 Cod Civ.).

Contractul de societate civila

Este un contract prin care doua sau mai multe persoane (fizice sau juridice) se obliga, fiecare fata de celelalte, sa puna in comun aportul lor material si/sau de munca spre a constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii unui scop patrimonial comun, folosele sau pierderile fiind impartite intre ele (art. 1491 combinat cu art. 1492 alin. 2 si art. 1513 Cod Civ.)

Contractul de tranzactie

Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civ.) prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi, savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul care este litigios ori indoielnic.

Contractul de vanzare-cumparare

Contractul de vanzare-cumparare este conventia prin care o persoana, numita vanzator, transmite altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate - sau alte drepturi (reale sau de creanta) - in schimbul unei sume de bani, numita pret.

Definitia din Codul Civil o poti regasi la art. 1294.

In principiu este un contract consensual, adica poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor, fara indeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea lucrului vandut si a pretului in momentul incheierii contractului.

Patronatul Roman